Margaret Thatcher

Când ești pasionat de oratorie, investiția în tine începe cu lecții de respirație, dicție, ritm, voce și gramatică (dacă ai nevoie ;)) pentru că toate acestea te fac un vorbitor bun în public. Și, dacă nu realizezi despre ce înseamnă să investești în cele de mai sus, prin ore serioase de muncă, îți dau un exemplu care s-ar putea să te motiveze: Margaret Thatcher a fost supranumită Doamna de Fier. Puțini sunt cei care știu că în anii '70, fostul prim ministru britanic a luat lecții de la un antrenor de voce pentru modificarea timbrului și a tonalității. Acest lucru se pare că a modificat și viteza de vorbire, conform lui Max Atkinson, autor al cărții Stăpânii Vocilor Noastre (Our Masters' Voice): 

„Sistemul vocii umane este organizat în așa fel încât modificarea timbrului implică procese fiziologice care tind să încetinească viteza pe care o avem când vorbim.”

Cunoscută ca una dintre cele mai puternice voci ale vremii, fosta doamnă prim ministru, avea niște „triluri” nu prea demne de o persoană care dorea să inspire calmitate și autoritate. Așa încât, prin lecții îndelungate cu un antrenor de la Teatrul Național Regal din Londra, și-a transformat vocea de nevastă casnică cu accente isterice (acele tonuri înalte și ascuție) în momente de încrâcenare, în ceea ce avea să devină una dintre cele mai puternice sunete politice ale vremii. Printre exercițiile care au făcut-o să aibă un timbru de 46 Hz se numărau inclusiv cele de fredonare sau bâzâială. Exerciții pe care majoritatea oratorilor le folosesc la încălzire.

Mai jos, ai un film comparativ cu vocea nelucrată și cea lucrată, care în 1979 i-a adus câștigarea alegerilor în Marea Britanie. Amu, ce zici, facem niște lecții?