Micuța școală

Unul dintre lucrurile cele mai frumoase care ți se pot întâmpla în viață este să ai copii sau să lucrezi cu ei. Lipsa de filtre, de blocaje și de tipare îi ajută să comunice direct, sincer și liber. Puțini dintre adulți sunt capabili de acest lucru, și sunt și mai puțini obișnuiți de a primi feedback așa cum prichindeii și-l dau unul altuia. 

Indiferent de câți ani de training ai în spate, atunci când vine vorba de a te juca în zona educației cu juniorii nu ai cum să fii pregătit. Mă consider unul dintre oamenii norocoși pentru că Universul îmi scoate în cale cele mai frumoase proiecte în care mă pot implica. 

Kleine Schule se ocupă cu programe dedicate copiilor supra-dotați, oferind învățământ non-formal în continuarea celui formal pentru piticii care au inteligența dezvoltată, vorbim aici nu doar de cea intelectuală (clasic IQ), ci și de cea lingvistică, matematică, emoțională sau artistică. Atunci când primești invitația de a te alătura ca lector pe oratorie într-un astfel de program nu poți decât să spui „Da!”. A fost una dintre cele mai frumoase alegeri pe care le-aș fi putut face, pentru că fiecare sesiune cu prichindeii mă fac să înfloresc și să plec cu inima cât casa din clasa de curs. 

După prima întâlnire una dintre fetițe i-a spus mamei ei: ”Eram ca un melc în cochilie, acum simt că pot să cuceresc lumea!”, la alta întâlnire unul dintre băieți mi-a spus: „Chiar dacă ești bătrână, ești ca o prietenă, nu ca o profesoară. Doar prietenii te ascultă!”, iar atunci când ne-am jucat despre structura unui discurs am primit următoarea poveste: „Cuprins e ca o maşină care te poartă prin toată povestea până când ajungi la Încheiere, care e un nene care te pune la culcare!”. Cel mai nou cursant a venit cu un avion făcut din hârtie și mi-a spus: „Am rugat-o pe mama să mă ajute, dar mi-a zis că nu știe, așa că l-am făcut singur. Uite, i-am pus și motoare și le-am lipit bine ca să țină!” asta pentru că tema de acasă era să aducă un obiect despre care să povestească. Aștept cu nerăbdare orele pe care le petrec cu supradotații mei - pentru că fiecare clipă alături de ei învățăm, creștem și ne dezvoltăm!

Indiferent că ești suficient de norocos încât să ai propria progenitură care îți înveselește casa cu energia sa sau ca mine, crești alături de omuleți deosebit de inteligenți - dacă ai un junior pe lângă tine, ascultă-l, te va învăța foarte multe despre acel copil pe care unii dintre noi l-am uitat într-un colț ascuns al sufletului și nici măcar în momentele magice nu îl lăsăm să iasă la suprafață. Uităm să apreciem, să fim curioși, să iertăm, să fim fericiți și să ne bucurăm la maxim de cele mai mici lucruri frumoase care se întâmplă în jurul nostru: o privire, un leagăn, o ploaie de vară, un curcubeu sau un balon de săpun și alergăm după lucruri care nu au nici o legătură cu ce ne fac să strălucim la interior.

Sursă: Pexels

Sursă: Pexels