Hai la teatru în weekend!

Începând de azi are loc până duminică, la București, cea de a treia ediție a Festivalului Național de Teatru pentru Elevi și Studenți OKaua. Evenimentul are două secțiuni:

  • cea pentru liceeni - care pe lângă piesa înscrisă în festival, mai au de trecut o probă de scenariu impus - adică primesc o bucată de scenariu pe care trebuie să o continue după cum cred de cuviință. 
  • cea pentru studenți - care primesc, după fiecare piesă jucată, o parte de improvizație pe care trebuie să o livreze pe loc.

15 trupe urcă pe scena Casei de Cultură a Studenților din București în zilele 17 - 19 aprilie, începând cu ora 10 și joacă până după apusul soarelui. Așa că, dacă vrei să ai parte de experiențe frumoase poți veni oricând, intrarea se face pe bază de zâmbet :). Te încurajez să ieși weekendul acesta din casă și să vezi ce înseamnă viitorul teatral în România - pentru că are extrem de multe de oferit!

Ceremonia de deschidere a fost un pic cam ciudată, cu doi coprezentatori fără dinamica clasică pe care o aștepți într-un astfel de caz. La fel ca în training, atunci când împarți scena cu cineva atenția publicului trebuie pasată prin replici de legătură, moment în care cel care a dat microfonul se retrage în penumbră pentru a îl lăsa pe cel aflat sub lumina reflectoarelor să se bucure de public, apoi rolurile se inversează. Intersectarea fără repetiție sau pur și simplu intrarea peste co-prezentator nu se face. Însă, trecând peste acest detaliu (observat probabil doar de mult prea atenta de mine) mi-a plăcut faptul că am avut descrierea festivalului, istoria, am aflat ce se va întâmpla în următoarele zile, de ce s-au introdus anumite probe, de unde au fost inspirate, cine va veni în fața noastră și mai ales, am aflat câte puțin „din culise” prin informațiile servite despre trupele care vor performa.

upload.jpeg

Primul moment a fost jucat de cei de la trupa OKaua care au oferit aproximativ trei minute de coregrafie și voce, suprapusă pe un negativ, care mi-au făcut pielea de găină prin interpretare și pasiunea care se citea în ochii celor aflați pe scenă. Dacă nu m-ar fi bătut tehnologia sau, altfel spus, dacă telefonul meu deștept nu ar fi necesitat apăsarea de 100 de ori a ecranului pentru tranziția între modul foto și cel video, aș fi putut să împărtășesc cu tine și prin imagini mișcătoare ce s-a întâmplat acolo. Așa, m-am mulțumit cu o singură poză cu o mare parte dintre tinerii care fac acest festival să se întâmple. Magia începută atunci a continuat și cu celelalte spectacole:

„Zi după zi” este o piesă după cartea lui David Levithan și a fost adusă pe scena bucureașteană de către Trupa AICI (Constanța). A. se trezește în fiecare dimineață în alt corp, iar când o întâlnește pe Rhiannon începe chinul lui. O poveste despre iubirea pură, despre acceptare, transformare și despre celălalt. Pusă extraordinar în scenă, cu intervenții muzicale ca Placebo, Awolnation sau Gun'n'Roses - recunosc că m-a ținut lipită de scaun pe toată durata. Iar vocea tânărului ce însoțea cele două chitare prezente mi-au făcut pielea de găină.

Mai jos, transcriu 3 dintre citatele care pe mine m-au pus pe gânduri în timpul piesei și dacă încă nu ai citit cartea, ai face bine să o pui pe lista de lecturi.

„Ei nu au tăceri împreună, au doar zgomot!” 
Cireșele au gust diferit pentru oameni diferiți, albastrul înseamnă altceva pentru fiecare” 
E ca și cum s-ar plânge că roșul e roșu, eu nu m-am îndrăgostit de un sex, eu m-am îndrăgostit de iubire!”

upload.jpeg

După o scurtă pauză a urmat spectacolul „Huomo Ludens” a studenților de la UNATC - secția Actorie. 30 de minute de pantomimă extrem de amuzantă. Însă, abia la final a venit partea extrem de interesantă, așa cum îți spuneam la început - studenții trebuie să se supună și probei de Improvizație, iar cei doi au primit din partea juriului misiunea de a rejuca piesa, până la un punct, condimentând-o însă cu dialog. Extrem de lejeri cei doi au reluat jocul de a îndrăgosteala, cu sunete și cuvinte care au stârnit râsete și aplauze masive în sala aproape plină.

upload.jpeg

Din cauza problemelor cu mașina am fost nevoită să plec după cea de a doua piesă, însă urmărind pozele de pe Facebook îmi pare rău că nu am reușit să mă întorc și la restul programului și în același timp mă face extrem de curioasă de ce va urma în weekend. 

Sper însă să te văd în sală zilele acestea și să îți faci propria părere despre Festival, până atunci poți urmări #oficial #FestivalulOKaua pentru poze și postări live.