Despre măsele

Sunt unul dintre acei oameni care au o frică cruntă de medicul stomatolog, pentru că pe vremea copilăriei mele în lipsa doctorului meu obișnuit o tanti cu zero pasiune și cu multe minusuri la capitolul „relații clienți” a decis să îmi scoată două măsele fără anestezie și cu piciorul ei implantat ferm pe pieptul meu. Aparent undeva pe fruntea mea scria „Femeia fantastică” încă de atunci. Și așa am fost de șocată, încât acum traversez pe partea cealaltă când văd un cabinet stomatologic. 

Acum ceva ani, când am avut probleme cu sinuzita, o consultație a venit din partea chirurgului de dinți - un nene la 2 metri care în momentul în care a văzut frica din ochii mei m-a luat de mână și mi-a explicat că există acum multe metode prin care pacientul nu mai simte durere. Vocea lui calmă, felul în care mi-a explicat procedura, metodele de prevenție a oricărui „AU!” fără a folosi lupta corp-la-corp și răbdarea de care a dat dovadă ca să treacă peste accesul meu de panică și respirația în pungă m-au făcut să primesc consult și să mi se recomande înainte de operație un tratament intravenos.

De atunci, tot încerc să îmi fac curaj să mă duc la un medic, mă spăl de 3 ori pe zi pe dinți, folosesc ață dentară și apă de gură, însă asta nu înseamnă că universul m-a ferit de carii. Din cauza sinuzitei și infecției generale din capul meu mi-am pierdut un dinte pe care aș vrea să îl refac, ceea ce ar însemna răbdare infinită din partea unui medic. Pentru că la mine contează felul în care arată clinica - dacă este una prietenoasă, colorată și care nu miroase a antiseptic îmi oferă șansa de a rămâne în sala de așteptare. În clipa în care se deschide ușa spre cabinet intervine momentul de panică, așa că dacă medicul este prietenos și înțelege că are în față un om cu nervii și dinții în batistă, care face atac de panică când aude „deschide gura”, s-ar putea să nu fug ca din pușcă și să intru să mă așez pe scaun. Acesta este pasul la care am ajuns după ceva vreme cheltuită din timpul petrecut cu terapeutul meu. De o lună am luat decizia că dantura mea merită atenție mai mare, așa că în acest moment caut o clinică unde să merg pentru un consult și care ideal ar fi să mă adoarmă pentru tratament - da, eu vreau să fac nani și să mă trezesc cu un zâmbet întreg. Fiind extrem de leneșă, caut să găsesc un fel de șaorma cu toate: adică să pot face cât mai multe dintre operațiunile necesare reparației danturii într-un singur loc, de la radiografie la sculptură dentară (dacă există așa ceva), ar fi un mare plus. Așa că atunci când am văzut provocarea celor de la Crystal Dental Clinic lansată pe Blogalinitiative am zis că e un semn și uite cum pe ultima sută de metri scriu despre peripețiile mele cu mașelele, nu alea de minte că nu am nici o șansă acolo! Acum dacă ajung pe scaunul lor de tratament, revin cu feedback - dacă nu, cercetarea continuă! Vreau doar să revin la a zâmbi cu toată gura!