Cum dai feedback constructiv

feedback-1977987_1280.jpg

Am învățat multe din Toastmasters și dacă mergi pe articolele aflate sub tag-ul acesta vei vedea diferite povești care leagă lucrurile pentru mine și face ca organizația menționată să fie una pe care o recomand oricui dorește să își dezvolte abilitățile de oratorie, dar și pe cele de leadership.

Abilitatea de gândire analitică, cât și pe cea critică le-am exersat destul de des în cele peste 500 de evaluări livrare în anii de organizație și evenimentele aferente ei, încât îmi este extrem de facil acum să fac acest proces extrem de rapid, argumentat și constructiv pe proiecte, discursuri, traininguri etc. Dacă crezi că nu e dificil, îți recomand să faci un exercițiu în scris în care faci evaluarea unui lucru, prin care să spui lucrurile care au fost făcute bine, dar și cele care ar putea fi îmbunătățite – oferind soluții cu privire la cum se poate face acest lucru. Lasă hârtia să se odihnească vreo 3 – 4 zile și apoi citește din nou. Lucrurile scrise acolo au încă sens pentru tine, au cap și coadă și pot fi implementate realist? Super treabă – înseamnă că abilitățile tale de organizare și evaluare sunt foarte bune! Dacă nu, mai ai loc de îmbunătățire.

Să fi fost prin toamna anului 2010 când eram într-un curs care vorbea despre feedback – atunci metoda prezentată și pe care am făcut și o grămadă de exerciții a fost cea mai simplă și mai insipidă dintre toate: sandwich – ceva ce ți-a plăcut, ceva ce nu ți-a plăcut și iar ceva ce ți-a plăcut. Prin 2014 la o tabără Toastmasters cineva adăuga și metoda „Ce am văzut, ce am auzit, ce am simțit” – vizuală, auditivă și kinestezică fiind (în ordinea asta) m-am regăsit mai mult decât în cea sandwish. Și de atunci tot adun metode și caut modalități prin care evaluările pe care le fac să aibă mai mult impact pentru cei pentru care le fac. Sunt conștientă de faptul că lumea nu este pregătită pentru a primi doar feedback constructiv și deși consider că aceasta este partea care te crește cel mai mult în orice activitate, nu este cinstit ca omului să nu îi recunoști și meritele.

Iar în Toastmasters arta evaluării ar trebui să fie la egalitate cu cea a oratoriei, mai ales că atunci când evaluezi perfomanța cuiva de fapt, chiar tu ai de susținut un discurs aproape improvizat de 3 minute. De ce spun aproape? Pentru că recomadarea mea ar fi ca atunci când te oferi să fii evaluator – întrebi persoana pe ce arii dorește să te concentrezi, pe lângă cele pe care trebuie să le bifeze în cadrul proiectului. Și în funcție de acestea vei știi cum să îți organizezi discursul (vezi aproape ;) improvizat).

Săptămâna ce a trecut am ținut două traininguri pe zona de feedback, dintre care unul într-un club aflat aproape la început de drum. Acest lucru m-a făcut să trec din nou prin toate materialele pe care le am pe această temă. Asta, alături de faptul că nu am mai avut timp să scriu deloc pe blog – am decis să scriu un material pe această temă, oferind inspirație atât celor aflați în Toastmasters, cât și celor care au nevoie să facă o evaluare în diverse arii.

Atunci când vrei să faci o evaluare sau ai nevoie să dai un feedback ai de ales din multe metode, pe lângă cele descrise mai sus: sandwish și „am văzut, am auzit, am simțit”, în acest articol și în următorul am mai adăugat câteva. Este foarte important ca în discuția pe care o ai cu cel pe care îl evaluezi să ai în vedere necesitățile respectivei persoane, și astfel poți alege din exemplele de mai jos ce se potrivește de la caz la caz.

 

  • Regula de 3:

Ce mi-a plăcut
Ce poți îmbunătăți și cum
Ce ar trebui să păstrezi
Această metodă este potrivită atât pentru un vorbitor aflat la început de drum, cât și pentru un evaluator aflat în aceeași situație.

  • Focus  

Cum ai spus
Cum m-ai făcut să mă simt.
Genul acesta de evaluare se învârte în jurul empatiei și a reacțiilor, se referă la felul în care persoana a spus anumite lucruri, ce cuvinte a folosit și ce reacție a stârnit acest lucru în tine.  Este potrivită pentru cineva care vrea să se dezvolte în zona para-verbală sau în zona de storytelling (povestire).

  • OSSS (termenii fiind în engleză)

O (Outline) – trecerea în revistă a obiectivelor proiectului / sau cele persoanele
S (Strenghts) – punctele forte
S (Suggestions for improvement) – sugestii pentru îmbunătățire
S (Summarize) ­– sumar, o trecere în revistă pe scurt a celor spuse deja – o recapitulare.

  •  ICC

Introducere – Pozitivă, se face trecerea în revistă a scopurilor
Cuprins – Obiectivele specifice, sugestii de îmbunătățire făcute specific
Concluzie – Sumarul celor de mai sus, o vorbă de încurajare.

  •  GLOVE

Gesturi – felul în care persoana folosește non-verbalul, limbajul corpului, gesturile și mișcarea în fața publicului, contactul vizual
Limbaj -  puterea cuvintelor: metafore, epitete, repetiții, hiperbole, enumerații etc, felul în care acestea sunt puse în construcția discursului pentru a inspira, sublinia anumite idei sau pentru a face ascultătorul să reacționeze într-un anumit fel.
Organizare – introducere puternică, cu o tranziție ușoară către cuprins – care are un fir roșu și e încheiat punctual de încheiere.
Voce - analiza varietății vocale: ritm, volum, intonație și felul în care acestea au fost folosite optim pentru a sublinia mesajele transmise
Emoție / Energie – aici se ia în considerare emoția pe care discursul sau proiectul a stârnit-o în sală, s-a reușit creșterea energiei în sală.

 

Pentru că mai am și alte metode și mă gândesc că este important să o găsești pe cea potrivită ție, am împărțit acest articol în două părți, partea a doua o poți găsi apăsând aici.