Fight, flight or freeze!

Moștenire primită de la bunicii noștri rezidenți ai peșterilor acum milioane de ani, creierul reptilian sau limbic este resposabil cu instinctul. Situat în spate, către baza capului – este zona unde locuiesc comportamentele animalice: foame, sete, frică, sexualitate. Aici se declanșează emoții precum teama, furia sau excitația. Poți spune că este modulul de comandă de unde se trimite semnal într-o situație de criză.

Read More

Cei 4C pe care i-am învățat de la Disney, și de la mama!

La 28 de ani am realizat că spusele mamei și filmele lui Disney la care mă uitasem când eram copil aveau dreptate. Era nevoie să îmi urmăresc visurile și ACȚIUNEA era necesară pentru asta – așa că mi-am schimbat de mai multe ori într-un an locul de muncă, am schimbat industriile și ce făceam într-o vreme în care cei de vârsta mea se temeau să schimbe firma.

Read More

De ce nu avem mov în steaguri?

 Sursă: Jay Matri

Sursă: Jay Matri

Cu 196 de țări în lume nici una nu are mov în cantitate majoră pe steag. Te-ai întrebat vreodată de ce? Ei bine, există niște omuleți care nu doar că și-au pus acest semn de întrebare, dar au și găsit răspunsul la ea. Și nu oricum ci prin facilitare grafică. 

Așa că te las să te bucuri!

With 196 countries in the world and none of them has purple on the flag. Have you ever wonder why? Well, there are people that did just that and they come up with an answer. And not only that, but it is as a graphic facilitation.

So I let you enjoy it!

Notițe vizuale

După fiecare training, prezentare sau discurs unde folosesc facilitarea grafică primesc, inevitabil, întrebarea cum fac? Apoi apare feed-back-ul că trebuie să știi să desenezi. Acum multă vreme, după încercări repetate de a prinde un loc în clasa lui Nick Payne - omul care a dus facilitarea grafică în companii. Cursul se ținea doar o singură dată pe an și după ce doi ani la rând încercasem să fiu printre cei prezenți, în al treilea an am avut șansa să merg la training. Mulți dintre cei prezenți în sală nu aveau abilități artistice, însă cu toate astea la final fiecare putea să deseneze după dictare un întreg discurs. Așa că, singurul lucru pe care trebuie să îl faci e să te apuci de desenat orice și apoi să exersezi, zilnic. 

Read More

Moleskine, baby!

Pentru pasionații de desen, ca subsemnata, a avea o agendă pe care îți schițezi diverse idei și a digitaliza schițele ulterior este destul de complicat, scan-uri sau poze super profi...greu nene, cu tehnologia. Tableta grafică pe care o folosesc ocazional, nu este chiar la îndemână când sunt la semafor și îmi vine o idee. Ei bine, cineva din echipa de design a celor de la Moleskine au înțeles chinul prin care trec cei ca mine, așa că au venit cu ceva super ușor de folosit, ingenios și perfect pentru a fi făcut cadou: Moleskine Smart Writing Set. Alcătuit din 3 piese, setul este visul oricărui pasionat de digital și nu numai! Parol!

Read More

Cuvintele unui scriitor

O vorbă înțeleaptă spune că dacă un scriitor se îndrăgostește de tine, vei deveni o poveste și astfel vei fi nemuritor. Asta este ceea ce numesc eu versiunea romantică a fi alături de cineva care obișnuiește să se joace cu literele așezându-le și reorganizându-le până când acestea formează o poveste. 

Partea realistă, este că orice spui în fața unui pasionat de scris, poate fi folosit într-o poveste. Ca drepturile Miranda, pe care le vedem în filmele americare: tot ce spui, poate și va fi folosit împotriva ta, doar că în cazul de față poate și va deveni un subiect de blog, de povestire scurtă, un capitor de roman sau niște rime, scrise pe un colț de hârtie, într-un moment de fericire/tristețe/îngândurare etc.

Din punctul meu de vedere, nimic nu poate fi mai frumos - să fii inspirația cuiva, este ceva ce te face special. Înseamnă că ai trezit în persona inspirată, acel ceva care îi ajunge la inimă, acolo unde își au locul de izvorâre cuvintele. Fie că faci scriitorul să râdă, să zâmbească, să plângă sau să tresară de tristețe totul pornește din interior - și asta înseamnă că i-ai atins aceea parte care îl face special și fără de care nu te-ai fi bucurat să îl ai alături. 

Așa că întreb TU pe cine ai inspirat azi? :)

Lucruri care inspiră

Zilele acestea o rebeliune a sănătății îmi atrage atenția la lucrurile din jurul meu, sub îndrumarea durerii acute singurele activități pentru care dedic timp sunt stabilirea unei modalități în care pot funcționa și recuperarea mașinii din service. Ah da, nu ți-am spus că și actuatorul buburuzei a cedat empatic la starea mea fiziologică. Acestea fiind spuse, pentru o mai bună relaționare cu cei din jur fără a îmi vărsa pe ei nervi pentru imobilizarea mea, îmi aduc la zi lecțiile, lista de lecturi și îmi caut inspirația. 

Așa cum știi, desenele fac parte din prioritățiile mele, mai ales, că pentru a ajunge la perfecțiune exercițiu este mama învățăturii. Pentru doza zilnică de zâmbete și idei creative, urmăresc mai multe bloguri și board-uri de pinterest, iar printre cele de azi, am găsit poza de mai jos, pe care vreau să o împărtășesc cu tine. M-a dus cu gândul la cartea pe „Spatele Șervețeluilui” a lui D. Roam, dar și la pasiunea mea nebună de a desena în cafenele. De ce? Pentru că mă bucură zâmbetul celor care văd schițele mele, dar și pentru mușchii care te ajută să tragi linii care la final se unesc într-o figură, animal sau peisaj trebuie antrenați tot timpul și oriunde ai ocazia să o faci.

                                   Sursă foto: Morning via Starthandingoutstars.tumblr.com

                                  Sursă foto: Morning via Starthandingoutstars.tumblr.com

„Nu știu să desenez” este printre frazele cele mai uzitate de cei din jurul meu, ei bine nici eu nu știu, însă asta nu mă împiedică să mă bucur de activitate, în sine, de a face măzgăleli sau cum zic americanii „doodles” :), pentru că îmi place și, când vine vorba de pasiune, nu ar trebui să lași pe nimeni și nimic să îți stea în cale. Deci, dacă poza, de mai jos, te inspiră - ia primul intrument de scris disponibil și funcționabil ;) :P, și începe să tragi linii, ovaluri sau orice îți vine în minte. În timp, totul va deveni mai fluent și va face parte din rutina ta zilnică. Nu îți mai pune singur (ă) piedici și lasă creativitatea să iasă la iveală ;) toți o avem! 

De mică mi-a plăcut să îmi decorez îmbrăcămintea și mobila cu diverse ornamente. De la pictat până la lipit lucruri care străluceau în întuneric. Mama, fire creativă înăbușită din față de către bunici obișnuiți cu disciplina din armată, a încurajat în fiica ei aceasta latură. Singura condiție pusă a fost să port ceea ce decorez. 

Au trecut anii și în lipsă de idei am început să pictez tricouri, blugi și să decorez pantofi sau genți mai întâi pentru mine, apoi pentru prietene și prieteni. Atunci când la rândul lor au vrut să le creez cadouri a ieșit la iveală Tricoul cu Poveste. Cele mai cerute, 100% și fâșnețe am zis că pot să fac bucurii cu aceste tricouri celor care doresc să aibă un articol vestimentar făcut după gustul lor.

Așa au început poveștile și întrebările pentru fiecare cerere: ce te reprezintă, ce culori îți plac, ce stil adopți, ce pasiuni ai etc. Din acestea se nășteau modele diferite, care mai de care mai trăznite, fiecare însă cu propria poveste numai bună de „icebreaker” (spărgător de gheață).

Când mi-am mutat activitatea blogului, am decis să mut și povestea tricoului tot aici, așa că din două bloguri să rămân cu unul singur. Acum mare mea problemă erau multitudinea de poze pe care le avem strânse în acești ani și pe care nu aveam unde să le încarc. Așa încât am decis să fac o galerie simplă, în care să urc pe măsură ce realizez ceva :)

O tradiție

Suntem între Sărbătorile Pascale - dacă ești catolic ești în doua zi de Paște, dacă ești ortodox - mai ai de așteptat câteva zile până să începi sărbătorirea.

De multă vreme nu mai țin cont de sărbători, în general, mă bucur doar că sunt câteva zile libere pe care le pot petrece cu cei dragi - uitându-mă cum mănâncă de parcă nu ar exista o zi următoare. Noi, români, suntem recunoscuți pentru bucatele gustoase din perioada sărbătorilor, dar și pentru lăcomia cu care le îngurgităm. Știrile televiziunilor sunt pline de cei care, după mai multe săptămâni de post, își dau corpul peste cap îndopându-l cu tone de carne și băutură. Asta este partea urâtă a sărbătorilor. Partea frumoasă este formată din tradiții - iar de Paște - favorita mea este vopsirea de ouă. Încă de mică, stăteam lângă bunica și puneam ouă și foi de pătrunjel sau țelină în ciorap pentru a avea modele pe ouăle vopsite în diferite culori. Bunica și, mai târziu mama, căutau mereu să aibă cât mai multe culori pentru a ne bucura pe noi, prichindeii - a căror principală distracție era spargerea lor :)

Associated Press

Întodeauna am fost fascinată de ouăle încondeiate și, de mică, mi-am dorit să merg să văd un astfel de meșteșug și, pe cât posibil, să mi-l însușesc și eu. Acum, mulțumită celor de la National Geographic am descoperit un filmuleț, care mi-a permis să le arăt și prietenilor mei din afara țării, arta Încondeierii Ouălelor, dar și să fur un pic de meserie, dacă pot spune așa :). Și, m-am gândit că poate și tu, ai pe cineva către care ai vrea să trimiți un astfel de material, făcându-l să afle despre tradițiile noastre :).

Locația filmării este Ciocănești, Bucovina, unde tehnica s-a transformat din obicei în artă.

De ce e bine să desenezi

Mi-am făcut un obicei de a desena, zilnic, 20 de minute. Mă ajută să mă relaxez, îmi împunge creativitatea și peste toate mă face să exersez desenul. 

Și dacă îți închipui că cele 20 de minute, sunt organizate: seara, la birou, cu lampa aprinsă asupra caietului de desen, cu creionul sau markerul favorit, ei bine, nu e chiar așa :)! Cele 20 de minute sunt parte din ziua mea, oriunde găsesc un petic de hârtie și am o idee pe care vreau să o expun, mă apuc de orice instrument de scris pe care îl am la îndemână și desenez. 

Mai jos, ai un astfel de exemplu, o ieșire la cafea cu familia #JCI s-a transformat într-un moment artistic prin desenarea unor figuri. Reușite sau nu, este prea puțin important, contează faptul că am desenat :)

Dacă sună tentant ce am zis până acum, atunci abonează-te la canalul meu de youtube, care de la finalul lunii februarie va începe să emită tutoriale de desen. Simple, dar care să te ajute să îți iei notițe vizuale, să explici concepte sau pur și simplu să te apuci de ceea ce înseamnă Doodling :).

Facilitarea grafică, ca meserie

La începutul anului am reușit să ajung la cursul lui Nick Payne - Power of the Pen. De 4 ani, de când am aflat de existența acestui curs în România, am tot pândit să prind un loc liber. Mereu, cumva, însă ajungeam pe lista de așteptare pentru un bilet care nu se confirma.

Anul acesta, am fost printre primii înscriși după ce degețelul meu a tot dar refresh la site în așteptarea cursului. Cum după luarea deciziei de a pleca din mirobolanta organizație, mi-am propus să fac tot ce mă taie capul și tot ce mi-am dorit - cursul era printre primele locuri în capul listei, deci eram decisă ca anul acesta să îi las pe alții să saliveze la biletul meu.

Nick Payne este printre primii oamenii care trăiesc din desenat. Nu însă ca un pictor cum ai crede, ci în mediul corporate, el este ceea ce s-ar putea numi o secretară cu imaginație! :) 

Mai precis, la întâlniri, stabilire de strategie, adunări generale etc - chestii d'astea el este chemat să deseneze ce se discută. Rezultatul este vizual și reprezintă o hartă a discuției versus clasicele minute ale întâlnirii pe care de cele mai multe ori nu le citește nimeni.

Despre facilitarea grafică ca și meserie puteți citi și în New York Post dacă dați click aici.

Iar facilitările mele, în care pun în aplicație ceea ce am învățat de la Nick le puteți vedea în mai multe articole ale blogului, și cum se apropie o nouă serie de Power of The Pen organizată de cei de la Impact Hub - dacă sunteți pasionați de desen - vi-l recomand, cu siguranță, nu veți regreta investiția :)